Cum imi ajut cainele epileptic?

De foarte mult timp, cainele este simbolul fidelitatii si al prieteniei. Aceasta creatura ciudata, cu nasul sau intotdeauna rece si ochii care pur si simplu nu te pot lasa indiferent defineste cel mai bine conceptul de dragoste neconditionata.

De aceea, atunci cand prietenul tau sufera, nici tu nu te poti simti bine! Iar una dintre cele mai des intalnite afectiuni este epilepsia.
Factori de risc

Desi aceasta boala pate afecta orice caine, se pare ca este mai frecvent intalnita la reprezentanti ai raselor Beagle, Border collie, Cocker spaniel, Dachshund, German shepherd, Golden retriever, Poodle sau Husky. Dar nu este cazul sa intri in panica! Simpla apartenenta la vreuna dintre aceste rase nu inseamna, obligatoriu, si imbolnavirea de epilepsie. Ci doar ca riscul este mai mare. In plus, s-a observat ca aparitia bolii se petrece, in general, la cainii de sex masculin, cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 5 ani.
Cauze

Principalele cauze care au un rol important in aparitia epilepsiei sunt tumorile pe creier, loviturile la cap, ingerarea de substante otravitoare (cum ar fi mercurul sau insecticidele), diverse tipuri de paraziti, precum si malnutritia sau deshidratarea.

De retinut, insa, ca primele semne de imbolnavire pot fi observate abia la 6 luni, sau chiar la 3 ani de la evenimentul responsabil de aparitia bolii.
Manifestare

Epilepsia se manifesta prin atacuri de convulsii musculare, insotite de pierderea cunostintei. In tot acest timp, cainele intepeneste, picioarele i se misca de parca ar merge si saliveaza in mod necontrolat. De asemenea, se intalnesc si caini care nu-si pierd cunostinta, iar, in acest caz, trupul lor este cuprins de un tremurat puternic. Inainte cu 2 sau 3 zile (sau, uneori, doar cu cateva minute) ca o criza epilectica sa aiba loc, poti observa anumite schimbari in comportamentul cainelui. Astfel, acesta incepe sa chelalaie, sa maraie, sau chiar sa se repeada la lucruri “invizibile”. In plus, se poate observa o stare de neliniste accentuata.

Trebuie mentionat ca in perioada care urmeaza fiecarui atac, animalul se simte dezorientat si, temporar, se intampla ca auzul si vederea sa nu-i functioneze la parametrii normali.

Pierderea cunostintei se petrece, de obicei, noaptea sau dis-de-dimineata, in momentul in care cainele se odihneste sau doarme.

Dar un singur atac de acest fel nu inseamna obligatoriu ca prietenul tau este epilectic. Aceasta boala implica stfel de atacuri repetate.
Diagnostic si tratament

Atunci cand ai identificat cel putin doua astfel de crize la cainele tau, trebuie sa faci neaparat o vizita medicului veterinar. Astfel, in urma unor analize de sange, de urina, sau folosind tehnologia cu raze X si cu ultrasunete, doctorul va fi in masura sa iti spuna cu certitudine daca animalul tau este bolnav de epilepsie sau nu. Si, in cazul in care diagnosticul final confirma existenta acestei afectiuni, ti se va explica si tratamentul indicat.

De obicei, medicamentele folosite impotriva epilepsiei sunt barbituricile, in special fenobarbitalul. Acest tratament implica o serie de analize regulate pentru identificarea dozei exacte de care are nevoie cainele tau, dar si un numar de unu sau doua teste pe an pentru a se observa in ce masura este afectat ficatul patrupedului.

Alte medicamente, precum primidonul, acidul valproic si clonazepamul, sunt utilizate in situatia in care animalul nu reactioneaza la tratamentul cu fenobarbital.

In momentul de fata se experimenteaza si tipuri noi de tratamente alternative. Astfel, s-a descoperit ca acupunctura sau utilizarea unor suplimente precum vitamina B6, magneziul, manganul sau acidul folic sunt alti factori care pot ameliora starea cainilor epileptici.

De asemenea, trebuie spus ca, in urma unui astfel de tratament acele atacuri insotite de pierderea cunostintei nu dispar, ci numarul lorse poate reduce la unul sau doua pe an.

In plus, este indicat sa ai in vedere si inchiderea cainelui este noapte intr-o cusca suficient de mare, pentru a-I asigura mai multa protectie. Acesta isi poate pierde cunostinta si, astfel, poate cadea de pe scari, de pe mobil sai exista riscul de a se rani, lovindu-se cu capul de diverse obiecte dure si ascutite.

Important este faptul ca intre aceste crize un caine epileptic se comporta absolut normal si poate duce o viata obisnuita, nu cu mult diferita de a celorlalti caini. Tot ce are nevoie din partea ta este mai multa dragoste, rabdare si grija, iar prietenul tau va supravietui cu bine chiar si afectat de o boala precum epilepsia

ce dragut e cainele ala din imagine

amuzant cica ce dragut e cainele din imagine:)))astai tot ce ai de spus?
uite de exemplu mie mi se pare ceva util cum ar fi faptul ca eu nu stiam de astfel de boala da numi fac griji cainele meu e ciobanesc-lup nu cred ca are sanse sa se imbolnaveasca ca are vreo 6 ani chair mai mult

hmm epileptic chiar ar trebui sa citesc sa vad ce boala ii asta

poi citeste ce mai astepti?)

astept invitatie pe filelist

stiu io pe unu care dadea invitatii gratis